luni, 28 ianuarie 2013

EMINESCU, „IPOSTASE LIRICE”, CĂRȚI NOI- Lyceum, an XVII, 2013, nr. 1 (75)

CUPRINS:

1. 15 Ianuarie, Ziua Culturii Naționale
- Prof. Claudia Ardelean, Mihai Eminescu între clasic și modern. Eminescu în școala modernă la 163 de ani de la naștere
- Andreea Natea, Povestea Teiului - Elena-Loredana Ciubucă, Dor de Eminescu
- Expozitie de grafică și desene
2. 24 Ianuarie, Ziua Unirii Moldovei cu Țara Românească
3. Vasile Ciubucă, Formaţia vocal-instrumentală STYX, o amintire din anii de liceu…
4. Cosmina Oltean, Ipostaze lirice - expoziție de grafică la Cluj-Napoca
5. CĂRȚI NOI: Doina Dobreanu, Lumina din fereastra școlii, 2013

15 Ianuarie, Ziua Culturii Naționale

Lavinia Bot

Pe Mihai Eminescu îl purtăm în sufletul nostru mereu, iar la fiecare 15 ianuarie ne alăturăm și noi, elevii Liceului „Miron Cristea” din Subcetate, cum ne pricepem mai bine, celor de pretutindeni care îl omagiază pe Marele Poet, simbol al culturii naționale române.
Ocrotiți de Eminescu, am organizat manifestări frumoase și interesante pentru care au ostenit cu dăruire și cu iubire elevi din diferite clase, îndrumați de doamnele profesoare: Ramona Moldovan, Claudia Ardeleanu, Daniela Dobrean, Maria Șerban.
S-au recitat și s-au cântat poezii ale lui Eminescu, în limba română și în engleză, elevi din clasa a X-a au interpretat un fragment din „Scrisoarea III”, au fost citite fragmente din amintirile contemporanilor lui Eminescu, s-au dedicat poezii lui Eminescu.




De remarcat este expoziția cuprinzând desene ale elevilor din liceu, în care au fost transpuse grafic idei si sentimente prezente în poezia eminesciană, dar și multe din lucrările absolventei acestui liceu din promoția 2011, Cosmina Oltean, inspirate din unversul liric eminescian.



Mihai Eminescu între clasic și modern.

Eminescu în școala modernă la 163 de ani de la naștere

Suntem cu toţii de acord că a scrie despre Mihai Eminescu implică un curaj imens. Numeroasele abordări ale acestui mare poet aduc în prim plan viaţa şi opera în mod tradiţional, cuminte, nesesizând că, datorită elementelor rutinare predare – învaţare – evaluare, tindem să pierdem din vedere frumuseţea textului literar liric şi să ne îndepărtăm de sensibilitate, prinşi în vâltoarea modernităţii.
Nu, Mihai Eminescu nu este un învechit sau un depăşit, deşi începe să devină uşor inaccesibil şi multe dintre aspectele realităţii prezentate de el în operă nu mai există. Modul de exprimare a acestor realităţi îi pune pe elevi în dificultate.
Eminescu rămâne modern în măsura în care ştim să-l accesăm, pentru a-l aduce aproape de inimile adolescenţilor, pentru care actul de a citi a devenit ficţiune.
Cititorii de poezie, atâția câți mai există în era internetului și a documentației globalizate, îl simt pe Mihai Eminescu la început de secol XXI contemporanul nostru, magma vie. Puțini sunt cei care știu că Eminescu a intrat chiar și în Cartea Recordurilor, căci capodopera sa, Luceafărul, a fost omologată de World Records Academy ca fiind cel mai lung poem de dragoste din lume - 98 de strofe.
„Invocarea schimbării criteriului estetic al noilor generații este insuficientă, întrucât opțiunea cititorului între admirație sau contestare nu se poate decide decât pe baza lecturii, a contactului său nemijlocit cu textul.” Chiar dacă spiritualitatea poporului nu se reduce la personalitatea unui singur creator, Eminescu poate să rămână în conștiința celor tineri „Everestul cuvântului românesc".
Emoția visului de iubire proiectat în peisajul ocrotitor al naturii din idilele eminesciene (Sara pe deal, Dorința, Călin, file din poveste) și dorul din elegii ( Despărțire, De ce nu-mi vii, Ce e amorul?, Atât de fragedă, Pe aceeași ulicioară, De câte ori, iubito, Din valurile vremii), imaginea cosmosului de la geneză și până la apocatastază din Scrisoarea I, meditația din Glossă nu au egal în literatura noastră. Nu putem dăinui spiritual ca popor fără reperele de simțire înaltă, așa cum în poezie Eminescu ne-a dat-o prin vraja versurilor de iubire pură, a acelora de dragoste pentru natură, pentru neam, pentru cugetare. Nu există în întreaga noastră poezie națională un text mai vibrant ca Scrisoarea III, care să poată sădi în sufletele copiilor mândria românească pentru eroii trecutului.


Liceul Miron Cristea din Subcetate continuă și în acest an să învie un strop din fantezia eminesciană, organizând medalionul literar dedicat nașterii poetului, la data de 15 ianuarie.
Premergător acestui eveniment, profesorii de limba și literatura română au încercat să activeze spiritele copiilor, stimulându-i să alcătuiască jurnale de lectură, care datorită unor inerții didactice sunt mai puțin utilizate în practica școlară.
O modalitate care și-a dovedit eficacitatea în comprehensiunea textului eminescian este excursia literară. Scopul excursiei literare „Pe urmele lui Eminescu”, organizată cu elevi ai liceului, a fost familiarizarea elevilor cu unele dintre aspectele vieții poetului, cât și descoperirea, recunoașterea și identificarea legăturilor dintre Mihai Eminescu și epoca în care a trăit. Analizând aceste aspecte, am considerat că excursia literară este metoda prin care elevii se pot apropia mai mult de textul eminescian și îl vor putea înțelege în raport cu societatea vremii și în relație cu etapele vieții poetului. La final am alcătuit un album foto reprezentativ pentru tema excursiei.
Apropierea de textul eminescian și familiarizarea cu personalitatea poetului se realizează permanent la Liceul din Subcetate, atât la orele de limba și literatura română, cât și în cadrul manifestărilor literare.
Luna ianuarie reprezintă, însă, perioada în care timpul, sub zodia capricornului, nu mai are răbdare...Ne deșteptăm de fiecare dată pentru a celebra nașterea perpetuă a acelui caracter implicat, entuziast, vehement și totuși înclinat spre tristețe.
Anul 2013 a adus mult entuziasm. În cadrul medalionului literar, participanții, elevi și profesori, au dat dovadă că limba și spiritul românesc nu sunt perisabile, ci sunt datele definitorii ale acestei țărișoare din Balcani. Cum artele se împletesc firesc, copiii au realizat activități în care au împletit dragostea pentru lectură, cu muzica romanțelor și cu rigurozitatea științei, luând formă primul medalion literar al anului.
Prezentarea descendenților familiei Eminovici și conștientizarea rădăcinilor ardelene, au constituit un motiv de mândrie ca aparținători ale acestor meleaguri.
Aruncând o privire asupra sălii, observăm că toti sunt dornici a exprima cuvântul eminescian sub diverse forme. Astfel expoziția de desen a constituit o pată de culoare în ziua celebrării poetului.
Talent și dedicație s-a remarcat și la secțiunea de recitări, unde am ascultat cu emoție textele eminesciene. Respectând condiția de romantic a marelui poet, ne-am lăsat cuprinși de frumusețea romanțelor, care parcă pătrund spiritul până în cele mai tainice străfunduri.
De ce ne-am aminti cu iubire trecutul? Fiindcă istoria reprezintă ceea ce suntem şi motivul pentru care suntem aşa. Istoria este un ghid de navigaţie în timpuri de restrişte.
Aceasta este şi concepţia eminesciană, sinteza poemelor cu această temă. Cu un dezvoltat simţ al istoriei, Eminescu fixează cu precizie cele două coordonate fundamentale ale culturii naţiunii române: limba şi istoria.
Pentru a reînvia un moment din istoria neamului, elevii au interpretat Scrisoarea III, reprezentația respectând textul poemului întocmai.
Eminescu își trage izvoarele creației lui din tot ceea ce înseamnă timp și spațiu românesc, din adâncurile înnegurate ale istoriei acestui popor, din tot ceea ce adună în inima lui peisajul național.
Liceul din Subcetate rămâne prin aceste activități cu caracter permanent un far călăuzitor pentru ca generațiile de tineri să nu rămână indiferente la imaginea lui Eminescu de tribun, de ziarist incoruptibil care a luptat pentru valorile care definesc această națiune.
Profesor, Claudia Ardelean

Povestea Teiului

Bătrân sunt şi vreau acum
De Eminescu să vă spun:
Tei tânăr când eu eram
sub crengile-mi adăposteam
pe-acest romantic visător,
cuprins de-al dorului fior
și de poezie iubitor.

Nostalgic după Ipotești
și după lumea-i de povești,
la Iaşi când a venit,
pe mine El m-a întâlnit.
Dorul i l-am mângâiat,
Iubirea i-am alintat,
Sufletul i-am bucurat…
Iar mai târziu ,când am aflat
de suferința-i, m-am întristat,
îndelung eu am oftat,
frunzele mi-am lepădat…

Luceafăr al poeziei române
De-a pururi Eminescu va rămâne.
Andreea Natea, clasa a IX-a

Ana-Alexandra Dobrean


Dor de Eminescu

Luceafăr blând de ziuă și de seară,
Domnul etern al poeziei române,
Te omagiem cu tot respectul, iar și iară:
Prin tine astăzi ne cunoaște-o lume.

Când stele scâteie pe lacuri,
Flori de nuferi, flori de tei
Povesti-vor peste veacuri
Dorurile-ți toate, vrei-nu vrei.

Tu te-ai dus, dulce minune,
Dar ale tale scrieri sfinte,
Înnoitoare prin viziune,
De Tine ne-or aduce-aminte.

Tu, precursor în lirica modernă,
Ești pentru România o emblemă.
Citind și învățând din a ta carte,
Te vom purta cu noi până la moarte.
Elena-Loredana Ciubucă, clasa a XI-a

Adriana Muscă


24 Ianuarie, Ziua Unirii Moldovei cu Țara Românească

Manifestarea prilejuită de acest moment sărbătoresc din istoria națională a românilor, „Unire-n cuget și-n simțiri”, a fost pregătită de profesoarele Anișoara Balog, Maria Șerban, Ramona Moldovan, Daniela Dobrean. S-au recitat poezii, s-a interpretat sceneta „Moș Ioan Roată și Unirea”... A răsunat de cântecele unirii sala de sport. S-au prins în „hora noastră cea frățească” elevi și profesori, pe vocea și trăirea cântăreței Măriuța Maxim din clasa a VIII-a.


Fiindcă la sfârțitul acestei manifestări domnul Vasile Ciubucă, administratorul liceulu, ne-a făcut surpriza oferindu-ne un „minirecital” vocal cu acompaniament la chitară, vă propunem spre lectură povestea grupului „Styx”, al cărui membru Vasile Ciubucă era în anii de liceu.


Formaţia vocal-instrumentală STYX, o amintire din anii de liceu…
VASILE CIUBUCĂ

La începutul anilor ’70, ca urmare a expansiunii formaţiilor de muzică rock, şi în şcoala noastră a apărut acest curent muzical. Elevul Gyorgy Anton – un foarte talentat chitarist şi solist vocal -, transferat în anul 1971 de la Ocna Mureş la liceul nostru, înfiinţează împreună cu mine, coleg de clasă cu el, formaţia vocal-instrumentară STYX, în care l-am cooptat pe Alexandru Ciucan – el semna textele unor melodii -, iar mai târziu pe Stelian Rusu. Colabora-tor la unele manifestări era şi Dumitru Cotfas, care cânta la vioară.
Dotarea tehnică era rudimentară, sonorizarea fiind realizată cu un amplificator de 15 W şi un aparat de radio Strasfurt, existent şi în prezent în dotarea şcolii. Chitara mea era confecţionată de mine, iar „bateria”, la care bătea ritmul Ciucan, era alcătuită din două tobe împrumutate de la pionieri. În anul 1972, profesorul Carol Stoica, director al Căminului Cultural, cumpără un set de instrumente muzicale pentru formaţie. Repertoriul formaţiei STYX era alcătuit, în general, din compoziţiile lui Gyorgy Anton şi din adaptări din repertoriul formaţiilor de succes din acea vreme cum ar fi: Beatles, Roling Stones, Creedence, Phonix şi altele. Melodiile formaţiilor străine erau înregistrate de un coleg mai mic, Chiaburu Mihai, de la Radio Europa Liberă şi apoi adaptate de către formaţie. Textele erau învăţate şi cântate după auz, întrucât nici unul dintre noi nu cunoştea engleza.
Succesul formaţiei STYX era destul de mare în zonă. La serile cultural-artistice organizate la şcoală veneau în afara elevilor şi tineri din localităţile învecinate comunei Subcetate. Formaţia cânta nu numai la reuniunile noastre, ci era invitată să cânte şi la reuniunile organizate de alte clase din liceu sau la unele acţiuni organizate în localităţile vecine (Sărmaş, Hodoşa şi o dată chiar la Liceul din Remetea). La aceste reuniuni – organizate în holul şcolii - participa aproape tot colectivul didactic din şcoală şi unii părinţi (Nicolae Suciu , de exemplu), pentru a asigura ordinea la intrarea în şcoală. Se încumetau să cânte cu formaţia chiar şi unii profesori – domnul Emil Diţu.
Printre fanii noştri cei mai statornici erau colegii din clasa a XI-a (promoţia 1973). Într-o sâmbătă, din cauza unor abateri, dirigintele lor, profesorul Emil Diţu le-a interzis să participe la reuniune şi i-a prevenit că vor fi tunşi în cazul în care nu vor respecta decizia dumnealui, o pedeapsă aprigă în vremea când la modă era părul lung. Toţi băieţii au venit în acea seară la reuniune tunşi zero…
În timpul campaniei agricole, când elevii şcolii participau la recoltarea cartofilor la CAP Remetea, un grup de fani a propus conducerii liceului ca membrii formaţiei să fie scutiţi, ca să facă repetiţii pentru serile dansante – de excepţie! -, la care participau şi elevi de la alte licee, cunoscuţi pe câmp, în timpul campaniei de recoltare a cartofilor.
Un succes notabil al formaţiei STYX a fost câştigarea locului I la faza judeţeană a formaţiilor de elevi. Ca recompensă, a fost oferită şansa ca formaţia să cânte o lună la Năvodari, într-o tabără de elevi, lucru irealizabil deoarece formaţia nu avea mijloace tehnice pentru a susţine spectacole în aer liber.
În clasa a XII-a, formaţia , împreună cu colegii de clasă şi cu diriginta, profesoara Maria Cotfas – un pedagog de excepţie – am organizat o serie de manifestări cultural-artistice foarte apreciate la acea vreme. Banii adunaţi la aceste acţiuni pentru fondul clasei au fost utilizaţi la realizarea tabloului şi a banchetului de terminare a liceului, banchet care a încununat şi finalizat activitatea noastră artistică.

Publicat în Doina Dobreanu și Vasile Dobreanu, „Liceul din Subcetate. Prezentare monografică”, 2002


COSMINA OLTEAN, Ipostaze lirice - Expoziție de grafică la Cluj-Napoca

Vineri, 25 ianuarie 2013, ora 13.00, a avut loc la Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca varnisajul primei expoziții de grafică la Cluj a tinerei artiste harghitene Cosmina-Marcela OLTEAN.
Expoziția intitulată “Ipostaze lirice” cuprinde 47 de lucrări, format 25 X 35, realizate pe hârtie cartonată, fond brun, conturat cu vopsea albă (tempera).
În deschidere a vorbit Dl. Dan BRUDAȘCU, directorul Casei de Cultură a Studenților, care și-a exprimat admirația față de lucrările expuse, spunând că ”sunt realizate cu o deosebită, sensibilitate și cu un simț plastic aparte”. S-a vorbit mult pe marginea tehnicii și a manierei originale în care au fost realizate ilustrațiile.

Dl. Adrian COROJAN, coordonatorul expozițiilor de artă plastică din cadrul Casei de Cultură, a mărturisit că, deși are o vastă experiență în artă și a întâlnit multe moduri de exprimare plastică de-a lungul timpului, lucrările de față au reușit să-i ajungă la suflet și să-l sensibilizeze prin gingășia, calmul, căldura, dar și maturitatea pe care le degajă. Dl. Corojan a mai subliniat faptul că autoarea are o mână bine formată și că această grafică nouă, modernă se abate cu succes de la clasicul negru pe alb la alb pe … brun și că acest fapt te duce cu gândul la negativul fotografic.
Conducerea Casei de Cultură și-a exprimat dorința de a începe o colaborare cu autoarea, care a primit deja noi oferte: de a ilustra o nouă carte pentru copii și de a mai organiza o serie de expoziții inspirate de opera lui Octavian GOGA, începând cu luna martie, cuprinzând orașe precum Miercurea Ciuc, Cluj-Napoca și Brașov.


CĂRȚI NOI:

Doina Dobreanu, Lumina din fereastra școlii, 2013

Cartea „Lumina din fereastra şcolii” este, prin faptele culturale la care s-au implicat elevii Liceului din Subcetate, o pledoarie în favoarea iubirii pentru frumosul spiritual al poporului nostru exprimat artistic în poezie, mituri, legende şi poveşti.


Sunt pagini de cultură românească realizate şi traduse în limba franceză de liceeni pasionaţi, sub coordonarea profesoarei Doina Dobreanu, cu ocazia participării, în anii 2008-2012, la Concursul Naţional „Laudă seminţelor, celor de faţă şi-n veci tuturor”, organizat la Sebeş-Alba, în cadrul Festivalului Internaţional „Lucian Blaga”, secţiunea traduceri, ca şi la Proiectul eTwinning-Comenius « Mythes, contes, légendes – nos racines nous parlent ».
Merită amintiţi elevii premiaţi la Concursul Şcolar „Laudă seminţelor...”, etapa judeţeană şi naţională,
- la secţiunea traduceri în limba franceză: Camelia Ciobotă (Premiul III, etapa naţională, 2008), Raluca Boldi (Premiul I, etapa judeţeană, 2009), Teodora Mîndru (Premiul II, etapa naţională, 2010), Adriana - Sebastiana Muscă (Premiul I, etapa judeţeană, 2011), Andra -Diana Popa, Andrei - Şerban Tompea (Premiul II, etapa judeţeană, 2009), Ioana Vaidoș (Premiul III, etapa judeţeană, 2009);
- la secțiunea arte plastice: Cosmina Oltean (menţiune, etapa naţională, 2009, 2012; premiul II, etapa naţională, 2010 şi 2011);
- la secţiunea traduceri în limba engleză: Alexandra Cotfas (menţiune, etapa naţională, 2009).
La Proiectul european eTwinning – Comenius : „Mythes, légendes, contes – nos racines nous parlent” (2009-2012) s-au remarcat elevii: Teodora Mîndru, Andra-Diana Popa, Ioana Vaidoş, Andrei - Şerban Tompea, Filip Cotfas, Andrei Ilisan, Adriana - Sebastiana Muscă.
A face cunoscute fragmente de cultură românească dincolo de hotarele limbii române presupune iubire şi pasiune, respect şi admira ţie faţă de frumos, faţă de artă şi istorie, ca şi multă implicare responsabilă.