marți, 18 martie 2008

Carnaval, serata francofonă, Lyceum, an XII, nr.3 (43), martie 2008



Magia cuvântului

La început era Cuvântul şi Cuvântul era la Dumnezeu şi Dumnezeu este Cuvântul. Dumnezeu a creat lumea şi lucrurile din ea prin rostirea numelor. Şi astfel a lăsat Dumnezeu, ca mijloc de comunicare între oameni, vorbirea.
Noi putem cu cuvântul să ne exprimăm gândurile şi trăirile noastre, putem comunica cu cei din jur, putem să ne rugăm şi să mulţumim lui Dumnezeu, putem să schimbăm tristeţea şi amărăciunea din sufletele celor nefericiţi în bucurie. Este ceva deosebit, minunat chiar, să stăpâneşti arta conversaţiei, să ştii ce să spui, când să spui şi cum să spui. Nu este suficient să eviţi cuvintele grele şi jignitoare, insultele şi obscenităţile. Se poate întâmpla ca şi o vorbă bună, rostită într-un moment nepotrivit, să rănească. Uneori, la fel de importantă ca vorba bună este şi tăcerea, ştiinţa de a asculta pe alţii, dar şi pe noi înşine, de a asculta glasul propriului nostru gând. Numai cunoscându-ne bine ne putem măsura cu alţii.
Nu ne vine să credem, dar cuvântul rostit este propria noastră oglindă. Prin ceea ce spunem, arătăm cine suntem de fapt şi ce valorăm. Fericirea vine şi de la acea stare de mulţumire faţă de sine, mulţumire pe care o avem conştienţi că am rostit vorbe frumoase, pline de iubire şi de adevăr.
Cristina Hurubă, clasa a IX-a
Cel mai frumos dar primit de noi, oamenii, de la Dumnezeu, est CUVÂNTUL. Cu vorbele noastre bune putem aduce pace, alinare şi lumină în inimile celor supăraţi, necăjiţi sau bolnavi, le putem readuce zâmbetul pe buze, speranţa şi bucuria de a trăi. Aşadar, cuvântul este ziditor, ziditor de bine, de frumos, de fericire. Chiar dacă nu ştim să mulţumim pentru acest dar dumnezeiesc, vorbele noastre bune sunt totuşi un semn de preţuire şi de respect pentru cuvântul sfânt.
Lavinia Hompot, clasa a IX-a
Sunt de acord cu ideea că vorbele pe care le rostim au valoare magică: ”vorba dulce mult aduce”, spune un proverb românesc, iar violenţa în exprimare este sămânţa duşmăniilor, a urii, a certurilor, a agresiunilor de tot felul. Dacă am fi cumpătaţi la vorbă, dacă am fi atenţi să alegem cuvintele înainte de a le rosti, cu siguranţă lumea ar fi mai bună.
Cătălin Ţifrea, clasa a IX-a
Comunicăm cu cei din jur cu ajutorul cuvintelor, exprimând păreri, idei, sentimente, stări sufleteşti. Cuvintele cu adevărat magice, cele care întotdeauna mă ajută şi care pot fi considerate adevărate talismane pentru mine sunt cuvintele care vin de la cei dragi: de la părinţi. Ştiu că întotdeauna pot avea încredere în ele.
Deşi îmi propun zilnic să trec cu vederea atitudinile şi cuvintele care adesea mă rănesc, încă nu am reuşit.
Fiind destul de pesimistă, punând mereu răul înaintea binelui şi nu posibilităţile pe care le am de a reuşi ceea ce mi-am propus, se întâmplă adesea să nu izbândesc. Cred că succesul depinde de încrederea pe care o avem în noi înşine, de gândirea noastră pozitivă. Acum cred în puterea cuvântului. Cu cuvântul poţi supăra, poţi distruge, dar poţi aduce mângâiere, bucurie şi fericire celorlalţi. Atenţi la ceea ce spunem, am putea contribui fiecare ca lumea în care trăim să fie mai bună, fără invidie şi fără ură, fără duşmănii şi răutăţi de tot felul. Toţi suntem cu calităţi şi defecte, nimeni nu este perfect. Şi atunci de ce să ne credem superiori, de ce să-i judecăm tot timpul pe alţii minimalizându-ne propriile defecte? Nu înţeleg persoanele care cu neruşinare şi fără pic de remuşcare îi vorbesc de rău tot timpul pe alţii, uneori chiar pe aşa-numiţii „prieteni”. Cu ce bucurie, cu ce voluptate trăiesc aceste momente!
Da, cuvintele sunt magice: cu vorbe blânde şi calde putem aduce lumină în sufletele necăjite; cu vorbe aspre şi tăioase aţâţăm vrajba, mânia şi ura.
Cosmina-Marcela Oltean, clasa a IX-a

Eu şi fratele meu…
Noi suntem doi fraţi în casă, la fel ca în poezia „Doi fraţi cuminţi” de Elena Farago.
Fratele meu este cu doi ani mai mare decât mine, are ochi căprui, părul şaten, este înalt şi este pasionat de sport. În general ne înţelegem minunat. Am crescut odată, ne jucăm şi învăţăm împreună. Ori de câte ori am nevoie, el îmi dă o mână de ajutor. În prezenţa lui mă simt bine şi protejat.
Într-o zi frumoasă de vară ne-am propus să facem o excursie în pădure, îndemnaţi de cerul senin şi de soarele care se înălţa de la linia de orizont a răsăritului ca o minge de foc. Eram curioşi să cunoaştem universul de viaţă al pădurii, ocrotit de brazii înalţi ca nişte zgârie nori.
Odată intraţi în pădure pe sub bolta de frunze a copacilor, aerul curat înmiresmat, trilul păsărelelor, freamătul discret din jur ne-au făcut să ne simţim ca într-o poveste, deşi foşnetul fiecărui tufiş ne făcea să tresărim. Un susur din apropiere ne-a condus spre pârâul cu apă cristalină ce curgea printre brazi.
Câţiva stropi de ploaie aduşi de un nor trecător ne dădură impresia că expediţia noastră se apropie de sfârşit, dar soarele prietenos ne-a încurajat să mai rămânem. Ne-am făcut arcuri din nuiele şi ne-am jucat de-a Robin Hood. Pădurea răsuna de strigătele de bucurie ale războinicilor care puseră stăpânire pe ea.
Prinşi de acest joc frenetic, s-a lăsat seara. Ne-am întors grăbiţi spre casă, bucuroşi că am petrecut împreună cu fratele meu încă o zi de neuitat.
In aşteptarea somnului, rememoram clipele plăcute ale zilei abia sfârşite. Luna ne făcea cu mâna pe fereastră. Ştiam că ea ne va veghea călătoria în lumea mirifică a viselor. Ce mult îl iubesc pe fratele meu! Sergiu Roşca, Petrişor Bot, Elena Ciubucă, Raul Buzilă, clasa a VI-a

Charrues / Pluguri, de Lucian Blaga

Ami, qui as grandi en ville
loin de toute compassion, tel un géranium
dans son pot,
ami, qui n’as encore jamais vu
la compagne dansant avec le soleil
sous les poiriers en fleur,
donne-moi ta main,
viens, je vais te montrer les sillons du siècle.
Sur les collines on voit partout
Avec leur bec enfoncé dans l’humus fertile
Des charrues, des charrues, d’innombrables charrues:
De grands oiseaux noirs
Descendus du ciel sur la terre.
Pour ne pas les effrayer,
Tu dois t’en approcher en chantant.
Viens doucement !
Traducere : Camelia Ciobotă, clasa a XII-a

Raluca Farkas, campioana noastră naţională

Elevă în clasa a XII-a a liceului nostru, Raluca Farkas a participat la începutul acestui an, 2008, la multe competiţii naţionale, rezultatele fiind deosebite:
· Două medalii de aur la Campionatul naţional de schi fond, desfăşurat la Harghita-Băi; 5 ianuarie, 7,5km şi 6 ianuarie, 10 km.
· Două medalii de argint la Campionatul naţional de schi fond, desfăşurat la Moeciu, jud. Braşov, în zilele de 22 şi 23 ian.: la proba de 5 km clasic şi la proba sprint.
· Locul IV la proba de 5 km patinaj, la acelaşi campionat, în data de 21 ian.
A participat apoi la Concursul Cupa Balcanică din Macedonia, în perioada 29 ian.-1 febr. 2008, unde a ocupat:
Locul V la proba de 10 km patinaj;
Locul VII, la proba 5 km patinaj.
Îi dorim colegei noastre Raluca Farkas succes la următoarele competiţii sportive!

Concursul de limba şi literatura română

Etapa zonală, s-a desfăşurat la Topliţa, în data de 23 februarie 2008
Elevii şcolii noastre clasificaţi pe primele trei locuri vor participa la faza următoare a concursulu, care va avea loc la Miercurea Ciuc:

Ciubucă Cristina, cl.IX, Premiul I
Popa Andra, cl.IX, Premiul II
Dragomir Aurelian, cl.VII, Premiul II
Sbanca Dorin, cl.XI, Premiul III
Hurubă Bianca, cl.VII, Premiul III
Popa Teodora, cl.V, Premiul III
Urzică Bianca, cl.V, Premiul III
Szebeni Andrada, cl.VI, Premiul III
Urzică Răzvan, cl.V, Menţiune
Muscă Adriana, cl. VI, Menţiune
Buzilă Raul, cl.VI, Menţiune.

Îi felicităm călduros şi le dorim succes în continuare.
Felicitări profesoarelor Sofia Cutlac şi Crina Gabor!

Sărbătorile lunii MARTIE

1 Martie, ziua „mărţişorului” ne-a adus multe bucurii : am primit şi am dăruit mărţişoare, simţindu-i pe cei dragi mai aproape de noi;
8 Martie : un alt moment de bucurie sărbătorindu-le pe mamele, pe profesoarele şi pe colegele noastre;
Balul Mărţişorului şi Carnavalul Primăverii : activităţi foarte reuşite organizate de elevii clasei a X-a, respectiv a XII-a; Serată francofonă „Soirée francophone” organizată la 14 martie pentru a sărbători Ziua Francofoniei „Jour de la francophonie (20 martie)”.